http://www.observatorcultural.ro/Adnotari-Lectii-de-pictura*articleID_28005-articles_details.html
OBSERVATOR CULTURAL
Adnotări – Lecţii de pictură
Autor: Mihai PLĂMĂDEALĂ
Miercuri, 28 noiembrie 2012, Galeria Anticariat Curtea Veche a fost gazda unui dublu eveniment organizat în jurul unei aceleaşi teme: expoziţia Adnotări şi lansarea albumului (parţial omonim) Adnotări – Lecţii de pictură. Cei care pot fi întîlniţi, eventual admiraţi pe simezele noului sediu al galeriei mai sus citate dar şi lecturaţi în paginile albumului editat sub egida Institutului Cultural Român sînt: Constantin Flondor, Gruparea NOIMA - Ciprian Bodea, Dan Gherman, Sorin Neamțu, Andrei Rosetti, Sorin Scurtulescu – împreună cu Róbert Köteles, Liliana Popa Mercioiu şi Ierom Pantelimon Şuşnea.
Conform definiţiei de dicţionar, noimă înseamnă înțeles adînc, ascuns,
tîlc, cu sens logic. În context, cuvîntul poate însemna destinație a unui lucru
în funcție de utilitatea acestuia, dar şi imagine reprezentînd ceva în mod
convențional. Nu trebuie să uităm că avem de-a face cu o grupare, sau, dacă
cititorul doreşte, cu un grup de creaţie care operează cu limbajul plastic, nu
cu cel lingvistic şi în nici un caz cel literar. Aşadar, dincolo de sensul şi
semnificaţia numelui ales pentru a se reprezenta împreună, cei în cauză au ceva
deosebit de puternic în comun: faptul de a fi fost coordonaţi în procesul lor
de formare de maestrul Constantin Flondor. Rezultatul este o pictură (şi
grafică) vie şi punerea unor întrebări artistice, uneori metafizice, dincolo de
curiozitatea aflării unor răspunsuri. Este vorba mai degrabă despre căutare şi
poziţionare decît despre declamare. Fiecare din membrii grupării înfiinţate în
2003 are stilul, individualitatea artistică şi strategiile proprii. Faptul de a
se fi asociat reprezintă însuşirea unei lecţii nu doar de pictură, ci şi de
viaţă oferită cu generozitate de profesorul lor şi însuşită de ei.
Lucrările aflate în expunere sînt pe cît de diverse
pe atît de interesante. Figurativul şi abstractul se întîlnesc în mod firesc,
uneori chiar în creaţia aceluiaşi artist şi coexistă în mod dacă nu logic, cel
puţin paşnic. Citatul vizual, replica şi tributul adus marii picturi păstrează
modestia şi candoarea specifice studenţiei, fiind lipsite de orice urmă de
aroganţă intelectuală. Nivelul este însă la cotele deplin profesioniste pe care
le cere o astfel de asociere şi de expoziţie. Mostrele de Op Art, reflexele
morfologice minimaliste, ca şi linia expresionistă creează ritmuri aparte
într-o expoziţie reuşită şi ca ansamblu, nu doar ca lot de lucrări selectate.
Timişoara şi în general
Banatul, reprezintă prin tradiţie culturală un bun cadru de desfăşurare pentru
lucrul în echipă. Grupurile 1+1+1, Sigma şi Prolog au oferit tot atîtea mostre
ale faptului că se poate trăi artistic împreună fără pierderea identităţii. Păstrînd
toate proporţiile, NOIMA reiterează acest adevăr probat. Mai mult decît atît,
tradiţia despre care discutăm este dublată de continuitate. Girarea tînărului
grup de către Constantin Flondor se constituie în fapt exemplar privind
perpetuarea unor idei constructive, din aproape în aproape, în cazul nostru de
la Eduard Pamfil şi Cercul de bionică al anilor ’70 pînă astăzi. Legătura este
una indirectă şi se referă în contextul rîndurilor de faţă la ideea că
precedentul în artă şi societate este mai important decît am fi tentaţi să
credem la prima vedere.
Editarea albumului în momentul de faţă, cînd grupul
NOIMA este activ şi în plin proces de dobîndire a vizibilităţii, reprezintă o
iniţiativă salutară pentru instaurarea unei normalităţi care de multe ori ne
miră, cînd este vorba despre România. Dacă grupul va continua să fiinţeze şi
dacă va avea un cuvînt de spus pe scena artelor vizuale de la noi, rămîne de
văzut. În această idee, îl invităm pe cititor să descindă în noul spaţiu al
Galeriei Anticariat Curtea Veche, din b-dul Unirii, pînă pe 17 decembrie sau să
intre în posesia albumului a cărui apariţie am semnalat-o.
Ciprian Bodea, Marian Dobre, Andrei Rosetti, Sorin Scurtulescu
Panotarea împreună: Constantin Flondor, Dan Hăulică, Sorin Scurtulescu, Ciprian Bodea, Andrei Rosetti
Vernisajul: Sorin Scurtulescu, Dan Hăulică, Marius Nicolescu, Constantin flondor, Andrei Rosetti, Ciprian Bodea
Galeria Anticariat Curtea Veche, Bucureşti, Bulevardul Unirii nr. 10, mezanin (punct de reper, Librăria Luceafărul)
Constantin Flondor (stânga), Ion Grigorescu (dreapta)
Constantin Flondor
Sorin Neamțu
Robert Koteles
Sorin Scurtulescu, Cap, tuș, cariocă, creion pe hârtie, 140-100cm
Constantin Flondor & Costion Nicolescu
Bogdan Vlăduță (centru)
Mircea Roman (centru), Marin Gherasim
Horea Paștina, Marius Nicolescu, Floarea Peia, Erwin Kessler (cu spatele centru),
https://artavizuala21.wordpress.com/2012/11/24/adnotari-lectii-de-pictura/
Vă invităm miercuri, 28 noiembrie 2012, ora 18.00, la noua
adresa a Galeriei Anticariat Curtea Veche din Bucureşti, Bulevardul Unirii nr.
10, mezanin (punct de reper, Librăria Luceafărul), unde va avea loc lansarea
volumului „Adnotări – lecții de pictură”.
Cu aceată ocazie, suntem onorați să vă propunem expoziția
prilejuită de lansarea volumului:
Adnotări – lecții de pictură
Constantin Flondor şi Gruparea NOIMA – Ciprian Bodea, Dan Gherman, Sorin Neamțu, Andrei Rosetti, Sorin Scurtulescu şi Róbert Köteles, Liliana Popa Mercioiu, Ierom. Pantelimon Şuşnea.
Cuvântul de întâmpinare va fi rostit de Dan Hăulică, Preşedinte de onoare al A.I.C.A.
Vă aşteptăm!
Adnotări – lecții de pictură
Constantin Flondor şi Gruparea NOIMA – Ciprian Bodea, Dan Gherman, Sorin Neamțu, Andrei Rosetti, Sorin Scurtulescu şi Róbert Köteles, Liliana Popa Mercioiu, Ierom. Pantelimon Şuşnea.
Cuvântul de întâmpinare va fi rostit de Dan Hăulică, Preşedinte de onoare al A.I.C.A.
Vă aşteptăm!
Dacă ar fi să profităm şi noi de generozitatea
lui Al. Odobescu, am putea numi acest volum “Fals tratat de pictură” aşa cum
şi-a dorit la un moment dat actorul principal al proiectului, pictorul
Constantin Flondor. Deşi grupul care a lucrat la acest proiect a abandonat
acest titlu la constatarea abundenţei de pseudo-tratate existente din 1875 până
astăzi, nu ar fi greşit să ţinem minte acest reper. Caietul – album pe care
încerc să îl aduc în atenţia dumneavoastră continuă preocuparea membrilor
grupării PROLOG pentru studiu. Simpla enumerare a unor titluri îngrijite de
aceştia e lămuritoare. S-ar adăuga însă, multe expoziţii, o viziune pedagogică
consonantă cu cea de atelier, o atitudine, un mod de viaţă. Voi aminti aici
doar cele trei documente STUDIU (1,2,3) primele datorate cu precădere lui Paul
Gherasim iar ultimul întregii grupări, “Ascult şi privesc” semnat de
Horea Paştina şi “Despre ucenicie” al lui Mihai Sârbulescu.
Adnotările… sunt rodul conlucrării
pictorului-pedagog Constantin Flondor cu cei ce mai târziu au format gruparea
Noima şi cu alţi câţiva foşti studenţi cu trasee ulterioare interesante.
Această conlucrare s-a realizat, pe de-o parte, prin natura atelierului de
pictură al facultăţii de profil din Timişoara. Pe de altă parte şi peste ani,
proiectul cărţii-album de curând tipărite, a presupus o regrupare, un efort
comun de documentare, de rememorare, de redactare şi punere în pagină a unor
amintiri comune, a unor parcursuri, dar şi a unor date ale prezentului.
Prima parte a lucrării graviteză în jurul unor
facsimile. Pagini din caietele pedagogice ale lui C. Flondor. Acestea sunt
însoţite de texte pedagogice, adnotări (gânduri şi amintiri de atelier) ale
unora din foştii studenţi şi lucrări realizate în perioada studiului. Toate
acestea pun în lumină patru teme importante în pedagogia lui Flondor: Pictura
în straturi, Între reprezentare şi simbol, Numărul şi geometria şi Perspectiva
Renaşterii…convenţie şi adevăr. Rememorarea acestor teme este urmată de
oglindirea conţinutului lor (imagini şi mărturii) în preocupările de atelier
ale lui C. Flondor.
Urmează apoi o inventariere a contibutorilor la
proiect prin prisma propriilor ateliere şi a parcursului grupării NOIMA. Acest
inventar e punctat de rânduri semnate de Ileana Pintilie, Costion Nicolescu,
Marius Lazurca şi Marie-Jeanne Jutea Bădescu.
Deşi pleacă de la datele unei documentări
pedagogice, proiectul sfârşeşte mai curând într-o sărbătoare a întâlnirii întru
meşteşugul picturii şi poetica sa. Pictura, cu vocabularul ei patinat, devine
substanţa sărbătorii, liantul prieteniei.